De la Soimii Patriei la Facebook

Sunt un tip oarecare, care s-a nascut pe la sfarsitul aniilor 70 mai exact in 1979 intr-un cartier al orasului Timisoara. Nu pot sa ma laud cu faptul ca am trait din plin asa numita Epoca de Aur insa nici nu pot sa zic ca nu am facut cunostinta cu ea.  Poate ca daca as fi fost adult pe vremea aceea ar fi fost ceva dramatic, dar supravietuind ca si copil chiar imi aduc aminte cu placere de ceea ce era copilaria mea pe timpul comunismului. Cu toate ca nu aveam posibilitatea ca si copiii din ziua de azi sa trec granita totusi am trecut granita de la comunism la democratie, sunt doar cativa ani insa mie mi se pare ca este un pas foarte mare.

In continuare voi descrie tot de ceea ce am fost inconjurat, de obiectele acelea de neuitat, de lucrurile care m-or inconjurat si nu in ultimul rand le multumesc celor care or creat situl http://www.latrecut.ro/  pentru ca am vazut trecutul de parca ar fi fost si acuma in fata ochilor mei deschisi spre monitorul calculatorului meu.

Mai pune cineva intrebarea aceea retorica: Cum a fost? Poate multi altii de seama mea.

Gradinita:

La gradinita mergeam dimineata dus de parinti cu trolebuzul, tramvaiul bicicleta Pegas pe care erau instalate scaune fabricate manual din lemn si burete, nu cu masini luxoase luate pe rate si leasing iar erau condusi de oameni simlii care se grabeau la locul de munca de obicei fabrici care peste noapte nu dadeau faliment. La gradinita (nu era numit gradi) dimineata primeam paine cu unt si gem, oraz cu lapte, gris in lapte stropit cu sirop aromat si mancam toti la cantina gradinitei, dupa care ne jucam fel si fel de jocuri dar in mare parte ne pregateam tot timpul pentru ceva: spectacole pentru parinti, baluri mascate, ori faceam cadouri pentru mama cand se apropia 8 Martie. Cadoul pe care cred ca toti l-or creat pentru mama era sapunul cu ace, invelit in material care la final arata ca si un cosulet.

Cos din sapun

Nimanui nu i-a placut sa doarma la gradinita insa era un lucru obligatoriu si sanatos, mie sincer tot timpul imi placea sa stau planton, in fiecare zi erau 2 soimi care trebuia sa stea la poarta, sa ii primeasca pe parintii care veneau sa culeaga copii de la gradinita, stateau la intrare si erau scutiti de dormit, de obicei erau copii care faceau parte din grupa mare, pentru ca erau 3 grupe: grupa mica, grupa mijlocie, grupa mare.

Ce erau soimii?

Soimii Patriei a fost o organizatie comunista din Romania a copiilor prescolari si scolari, in varsta de 4-7 ani, infiintata in anul 1976. Avea menirea de a contribui la „educarea moral-civica a copiilor, in spiritul umanismului, al dragostei si respectului fata de patrie si popor, fata de Partidul Comunist Roman. Organizatia isi desfasura intreaga activitate sub conducerea PCR, iar sarcina de indrumare a activitatii ei revenea Organizatiei Pionierilor . A fost singura organizatie de acest tip din tarile blocului socialist.

La 10 decembrie 1976 s-a constituit, la nivel central, Comisia pentru indrumarea activitatii Organizatiei Soimii Patriei, din care faceau parte adulti si pionieri-membri ai Consiliului National al Organizatiei Pionierilor (CNOP) – precum si reprezentanti ai Ministerului Educatiei si Invatamantului, CC al UTC, UASCR si ai altor ministere, mame eroine.

Uniforma Soim

 Sarcinile de la Partid

Sarcinile care incumbau educatorilor Soimilor Patriei, pentru incadrarea in linia ideologic-educativa a acelor vremi, au fost trasate astfel de organul tutelar :

„Cunoasterea Drapelului PCR, recunoasterea portretului tovarasului Nicolae Ceausescu si al tovarasei Elena Ceausescu, informarea copiilor asupra inaltelor functii pe care le indeplinesc pe linie de partid si de stat, prezentarea unor aspecte semnificative din copilarie si adolescenta, principalelor momente din activitatea revolutionara din trecut si din ultimele decenii; sublinierea rolului hotarator al tovarasului Nicolae Ceausescu si al tovarasei Elena Ceausescu in asigurarea tuturor conditiilor de crestere si educare a copiilor, de dezvoltare economico-sociala a patriei noastre. Initierea asupra unor elemente accesibile lor cu privire la rolul conducator al partidului in societatea noastra, al calitatii acestuia de centru vital al natiunii noastre, asupra necesitatii de a urma intocmai indemnurile si chemarile partidului, ale conducerii sale.”

Intr-o  lume aparte creata de comunism lipsita de technologia moderna a zilelor pe care le traim acuma nu preaamavut de a alege de a ne inscrie la cursuri de IT, sa incepem de mici copii sa controlam calculatorele ori telefoanele mobile cu sistemede oprerare ori sa avem acces la alte gadgeturi. Nu aminvatatla gradinita engleza si nu am invatat intelesul sarbatorilor americane importate de cei care prin acest lucru cred cafac parte dintr-o familie, sociteate moderna. Am fost generatia care traia traditional si in loc sasarbatoreasca Cristmasul sarbatorea Craciunul, in loc sa sarbatoreasca St Valentine sarbatoream Dragobetele, in loc de Haloween Party avem Bal Mascat la gradinita. Daca ne uitam la pozele de la bal mascat aveam toti, indiferent de gradinita/scoala aceleasi costume de clovn, indian, zana si alte cele inchiriate de la aceeasi firma, in Timisoara toti or inchiriat de la costumeria din Pta. Traian

Gradinita era locul unde tot timpul se intampla ceva interesant pentru un copil atasat de jucariile lui care de obicei erau aceeasi pentru ori ce copil. Nu erau foarte diversificate insa erau foarte utile si ne puteam juca la fel de bine cu ele ca si cujucariile din ziua de azi insa diferenta este ca in ziua de azi nu exista jucarii. Nu primeam jucarii in fiecare zi si faceam stiva din ele, iar dupa o singura zi cu soare ne si plictiseam sile aruncam laoparte, le primeam de ziua noastra, de craciun ori de pasti. Ne aducea mosul jucarii la gradinita iar mosul tot timpul era demascat de cuvantul magic: „Ia uite Gigel mosul are pantofii lui taicatu”. Pe mosu il vedem o singura data atunci la gradinita, nu il vedeam ca si sofer de taxi, la Mall, in centru, in ori ce intersectie.

Pe langa toate evenimentele frumoase pe care le aveam intr-o maniera placuta, pe laga faptul ca am invatat sa apreciem sarbatorile principale si putine pe care le aveam, noi generatia „Viitoraul Patriei” amfost educati sa punem in prin plan respectul fata de familie si cei care ne educau. Am avut respectul de a apleca capul cand am primit o mustrare de la un parinte ori de la un mentor, tutore.  Aveam un sentiment pentru orice obiect primit pentru ca avem in subconstient precum o jucarie primita de la Mosul era ceva sacru si nu il aruncam in mormanul de jucarii, il tratam foarte suprem.

Imi aduc aminte ca de la primii pasi in gradinita am invatat sa fim ordonati si sa mentinem curatenia. Jucariile la gradinita aveau un loc aparte de unde le scoteam la sosirea in gradinita si unde le asezam la plecarea din gradinita, nu le lasam imprastiate peste tot si asteptam sa le stranga doamna invatatoare.

Cel mai frumos eveniment pentru fiecare dintre noi cred eu a fost spectacolul de incheiere de an, unde au participat parinti, rude si multi altii. Or fost emisiuni culturale, spectacole cuprinse in dansuri, productii pe care le-am invatat in decursul trimestrului si eram mandrii ca putem sa aparem pe scena in fata celui care ne-a crescut si am vrut sa le aratam ca poate sa fie mandru pe ce a crescut, sa ii multumim prin acest fapt ca a avut grija de noi.

Psectacol la Gradinita

Jucariile:

Jucariile copilariei noastre nu or fost foarte multe de aceea ocupa un loc important in memoria fiecaruia dintre noi. Nu putem sane mandrim cu faptul ca or fost diversificate, unii nici nu or avut parte de toate si de aceea multi care am ajuns la o anumita varsta facem colectii de masinute, machete, miniaturi pentru a ne traii copilaria pierduta fara jucarii. Eu de exemplu la o varsta de 32 de ani colectioney miniaturi de locomotive iar acum incerc sa imi umplu colectia de la Masini De Legenda. Nu este nimic ciudat este rezultatul unei copilarii ingropate care a inviat.

Camioneta/Basculanta care nu putea sa lipsesca din viata nici unui copil:

Basculanta

Masinuta cu pedale:

Masina cu pedale

Tramvaiul:

Tramvai

Aro 240 Campul Lung Muscel:

Aro 240 Campul Lung Musce

Taxiul:

Taxiul

Si pe langa asta alte jucarii pe care le-a avut fiecare copil:

Motoreta

Masina de pompieri

Masina de tabla

Tractoras

Masinute turnate

Camioneta Zoo

Masina cu usi

Buggye

Bob

OldCar

Masina Circ

Camioneta Tabla

Masina politie 1

Masina politie 2

Bob Car

Camioneta turnata

Locomotiva turnata

Broasca cu cheie

Si matchboxurile aparute dupa revolutie care ne-or mai colorat viata prin masivitatea lor:

Matchbox

Papusa Aradeanca

Cowboy

Jocarii prefabricate:

Cam acestea or fost jucariile noastre cu care ne petreceam majoritatea timului si putem sa o numim un fel de joc fizic in comparatie cu jocurile care sunt in ziua de azi in voga mai exact jocurile pe calculator. Orice copil din era Facebook poate sa defineasca ce inseamna PC  ( Personal Compiuter ) insa ceea ce nu stie sa fabrice sunt de exemplu petarda din praf de bronz cu 2 pietre legat cu banda de izolat pe care o dai de fata blocului sa pocneascasi sa lase urma aceea neagra  care nu se mai ducea doar cu anii. Imi amintesc cu zambetul pe buze ca astfel de pete existau pe toate blocurile. Nu stiu sa fabrice fumigeana din staniol si minge de ping pong, pocnitoare cu un cui si un arc in care puneai fosfor de la chibrit, pocnitoare din radiografii, tubul acela legendar cu, corneta pe care il avea fiecare copil dintre noi pus bine in coltul camerei.

  

Tub Berman

Nu stie sa faca o prastie si multe altele. Oare daca citeste cineva acest blog si nu a trait in Epoca de aur se intreaba oare la ce ne foloseau aceste obiecte, ce epoca plictisitoare fara calculator. Eu zic ca nu a fost deloc plictisoitoare si in general a fost o copilarie foarte colorata bazata pe imaginatie.

Prastie

Cu toate ca nu aveam posibilitatea sa le cumparam de la magazine fabricam propriile produse cu care ne jucam si in imaginatia noastra erau la fel de realisticecasipe cele pecare le cumparam de lamagazinele de jucarii.  Vedem la stiri precum copii mici se joaca in curte si pica in canal, extraordinar a fost un teren de joaca foarte periculos pentru ei, nu ii vom lasa sa se joace  doar in preajma noastra. Pe timpul lui „Ceasca” in jurul locuintei mele erau pline de constructii si dupa ce plecau muncitorii acasa ne jucam in blocurile pe jumate contruite undeva pe la etajul 7 si etajul 8 fara ca ele sa fie terminate fara ca ele sa aibe balustrada ori mansarda terminata si iata-ne ca am crescut ca un brad frumosi si plin de energie nu molesiti si somnorosi de la stat in casa toata ziua.

Nu am nici un gand sa convoc o societate anti modernism dar totusi oare un copil care sta in casa jucandu-se Angry Bird nu ar putea sa savureze la fel de bine si jocurile pe care le-am practicat noi zi de zi. Nici nu am timp sa enumar toate jocurile inventate de noi pe vremea aceea…oare am trebui sa pune Trade Mark pe jocul Tzaca ( luam coperta de la caiet il indoiam in asa fel incat sa iasa un patrat de 20cmx20cm si dadeam cu el dupa un capac asezat intr-un cerc la o distanta de 10-15 pasi ), Tzurca ( o bucata de lemn de 10cm ascutit in ambele parti asezat pe jumatate intr-o groapa mica si cu o batade „baseball” il lovem intr-o parte sarea in sus si dadeam in el pana sarea la Nea Gigel de la parter in geam iar a 2-a zi tata lu Cristi care lucra intr-o fabrica aducea geamul sa il inlocuieasca – ehh bine jocul nu era chiar asa dar de obicei asa iesea ).

Aveam si masina fabricata de noi, nu nu ati ghitit nu se numea  Bugatti se numea Cart.

Cart

Cu ajutorul a:

– 4 rulmenti mari (adusi de la fabrica de tatal mecanic al unui prieten),
– una bucata scindura (atentie sa nu va prinda parintii ca ati furat prelungirea de la masa din sufragerie!),
– doua sipci groase de lemn pe post de osii, una ceva mai mare decit cealalta,
– trei suruburi suficient de lungi ca sa poata sa treaca prin scindura si prin osii, cu piulitele aferente (niste saibe n-ar strica)

se poate construi un cart dupa modelul din imagine.

Sipca mai mica se fixeaza la un capat al scindurii cu doua dintre suruburi, astfel incit sa ramina fixa. La capatul celalalt se fixeaza sipca mai lunga cu surubul ramas, pe mijloc, astfel incit sa poata sa pivoteze. Masina de gaurit imprumutata din lada cu scule a tatei este de un mare folos pentru practicarea gaurilor pe unde vor trece suruburile. De capetele osiilor se fixeaza rulmentii cu ajutorul unor pene din lemn.

Soferul se asaza pe scindura cu fundul pe osia mica si cu picioarele pe osia mare ca sa controleze directia. Un acolit mai fraier il impinge.

Zgomotul produs scindura cu rulmenti pe asfaltul din fata blocului este insuportabil pentru vecinii pasnici, dar senzatia de viteza datorata pozitiei apropiate de sol este absolut naucitoare.

Iliuta ( sursa Latrecut.ro )

Jocuri de socializare inaer liber in loc de FarmVille:

Celmai raspandit joc in reteape care puteam sa il jucam toti copii de prin preajma era:

Scunsa

De V-ati ascunsa:

Un copil se tineade ochi statand lapom ori la peretele blocului numarand pana la 10 iar ceilalti copii in timpul acela se ascundeau pe unde apucau. Unii copii se ascundeau dupamasina altii sub masina ( de obicei Dacia 1300, Scoda 1200, Traband, Lada, Fiat 500 , Aro 240, Vartburg, Moschvich si cam astea erau toate marcile 🙂 ), in pom, dupa pom, ingradinacu flori a lui tanti Veta,eu sincer safiu fiind mai mic intam in orice gaurade sarpe sicandzicgaura de sarpe aproape ca vorbesc serios. Era o gaura de boxa mai mare si ghici ce exact in gaura aceea stateam ascuns in boxa. Dupa ce termina de numarat cel care statea la pom pleca in cautare si celpe care il gasea primul avea sa fie urmatorulcare cauta doar ca trebuia sa fuga mai repede pana la locul unde a numarat si atingand pomul saii pronunte numele. In cazul in care a mai ramas o singura persoana de gasit iar ultimul ajungea mai repedelapom/locul unde s-aprodus numerotarea putea saii scape urma. Daca ultimul gasit atingea locul atunc cel care a cautat trebuiasamai stea o tura, daca nu atunci urma cel pecare l-a gasit prima data.

Lapte gros

Lapte Gros:

La jocul de lapte gros erau 2 echipesi un om coordonator.

Echipa care statea pup iar pe primul om coordonatorul il tinea de frunte si echipacare sarea in carca la prima echipa.

Fiecare copil din echipa care sarea striga Lapte Gros si sarea in carca, dupa ce toti din echipa saritoare erau sus in cazul in care cei de jos nu se daramau arata un numar coordonatorului iar primul om de la echipa de jos trebuia sa ghiceasca cifra. In cazul in care ghicea cifra atunci or castigat si urmau sa sara. In cazul in care se daramau ori nu ghiceu cifra mai stateau o tura. Bineinteles existau si blaturi in care coordonatorul tinea cu echipa de jos si il batea cu degetul pe frunte ce numar sa zica celui la care ii tinea capul.

Sotron:

Mai mult era jocul fetelor dar daca nueram adunati mai multi puteam sa il jucam

Sotron

In unele locuri il numeau sotron in unele locurii era cunoscut sub numele de Scoala

Era desenat pe asfalt cu creta ( de unde aveam creta? ciordita de la scoala dar nu de aici a capatat numele de scoala jocul ) o forma din mai multe cuburi una peste alta 1, 2, 3 iar 4 si 5 unu langa celalt, 6 singur peste 4 si 5, 7 si 8 unul langa celalt si 9 uiara singur  , fiecare cub continand o cifra de la 1 la 9 iar in varf era un semicerc. Trebia sa arunci ci o piatra in cub, de obicei aruncam cu cheia de la gat, sareai intr-un picior pe cub luai cheia fara sa pui celalt picior jos dupa care sareai tot intr-un picior pana sus la 9 te intorceai si veneai inapoi. Doar la duble, adica la 4-5 si la 7-8 puteai sa pui cate un picior deodata pe ambele cifre. Cam complicat de explicat dar cu atat era mai simplu de jucat 🙂

Tara Tara Vrem Ostasi:

Tara Tara Vrem Ostasi

Se juca in douaechipe impartite in ostasi egali.

La ambele echipe ostasii se tineau de mana foarte strans. Prima echipa striga „Tara tara vrem ostasi” si atunci de la a 2-a echipa fugea un ostas care trebuia sa rupa lantul. In cazul in care ostasul reusea sa rupa lantul lua un ostatec care devenea ostasul echipei cu numarul 2. In cazul in care ostasul nu reusea sa rupa lantul atunci ostasul ramanea ostatec la echipacu numarul 1 si trebuia sa ceara ostas echipa pierzatoare. Oricat se pare de simpu si de plictisitor nu era chiar asa pentru case iveu tot felul de peripetii si radeam de neprapadeam. Ori ostatecul ramanea agatat pe mainile aparatorilor ori cadea ori rupea lantulsi se oprea tragand dupa el inca 2 ori mai multe persoane.

Ratele si vanatorii:

Ratele si Vanatorii

Dupa cum zice si numele erau 2 echipe ratele si vanatorii.

Vanatorii detineau minges ( stiti chestia aia rotunda rosie/albastra/galbena/verde/mov/violet de cauciuc cu buline albe ) si stateau si pepartea dreapta aratelor si pe partea stanga a ratelor.

Ati ghicit: ratele stateau la mijloc si asteptau sa fie impuscate … nu taticule..nu ca si in Couter Strike, glontulera mingea. Vanatorii aruncau cu mingea dupa rate iar rata care a fost nimerita… nu tati numirea si taci sa iti zic, era nimerita iesea din joc iar in joc ramaneau tot mai putine rate. Ultima ratacare ramanea in jocera desemnata castigatoare ori ratoi castigator.

Cred ca acestea or fost principalele jocuri pe care le jucam dar bine inteles or fost si multe alte jocuri printre care se enumera si Sapte Pietre, Prinsa ( prinsa pe canale, prinsa pe catarate, prinsa cu mingea), darcred ca cea mai si cea mai mare valva a facut Hotii si Politaii, fugeau hotii ca pezmeticii in toata zona se urcau in construcii la etajul 7, ori in macara ca sa nu fie prinsi de politai ( adica cei din echipa cealata ) unii din pacate siacuma fug insade politaii adevarati. Jocul acesta ne-a dat multa bataie deoarece se intampla ca saaudacareva din noi strigand pe mama „Gigel!!! Ia vino tu in casa nu vezi ca este tarziu?” iar Gigel uitasa anunte politaii ca se duce in casa si saracii cautau panase plictiseusi plecausi ei in casa. Asai cava amintiti?

Ziua pe ditamai caldura fiecare venea de acasa cu patura si in spatele blocului unde era gardul cel mai mare ne faceam corturi, adevarate vile cu 4-5 camere iar noi ne simteam bine in SIMS-ul nostru, in apartamentul nostru fara usa fara geam.

Imi amintescde vremea cand Nea Matzko un vecin simpatic mai traieste si acuma insa este batran, ma intalnesc pe casa scarii il salut il mai intreb ce mai face dar in sinea mea tot timpul cand il vad imi aduc aminte de clipele care mi le-a creat cand am fost copil. Avea o dubitza TV pe vremea aceea ( masina de firma ), cu care venea acasa si seara pe la ora 18 trebuia sa o duca la firma la garaj. O parca la coltul blocului lasa usile deschise sa se umple de copii. Ne ingramadeam cu totii in dubita 10-15-20 de copii cat intrau ne ocupam locurile si asteptam sa duca masina la garaj. Nea Matzko in fiecare seara ne ducea cu dubitza la el la garaj si de acolo veneam toti pe jos cu el in frunte. Nu era la primul colt garajul, venem 20 minute pe jos inapoi dar cele 5-7 minute cu dubitza facea tot aurul de pe lume.

Pe vremea lui „Reposatu” se luacurentu zice cineva. Asta e, noua ne creau cele mai frumoase clipe, eraora aceeain care aveam o scuza ca nu putem invata, in fortamajora invatam la lumanare dar ne scoteam cane doare ochii nu vedem literele de aceea citim aiurea si alte cele. Puteam sajucam scunsa mai bine pe bezna totala din zona si miracol nu dispareau copii din fatablocului fara urma ca sa aibe ce arata la stirile de la ora 17:00.

Este adevarat ca ne placeasa ne jucam afarainsa aveam jocuri de socializare si in casa. Presupun ca vi le amintiti si pe acelea. Hai savedem daca da. Daca va zic cuvantul Dacii si Romanii sigur cinevaori toti dintre cititori in gandul vostru rostiti acelea cuvinte magice „daaa ma chiar…”

Dacii si Romanii

Marocco va zice ceva? Daca nu sa va reimprospatez imaginatia cu o poza:

Marocco

Sah chinezesc?

Sah Chinezesc

Prastie:

Prastie din sarma

Carti cu animale:

Carti cu animale

Carti cu costume populare in loc de solitair:

Costume populare

Avioane jucate pe caiete de matematica:

Avioanele

Sus Jos in loc de Monopoli:

Sus Jos

Fotbal cu nasturi:

Fotbal cu Nasturi

Piticot:

Piticot

Moara:

Moara

Sincer aceasta pozaam gasit-o pe net sieste prea moderna. Eu aveam desenat pe o bucata de carton terenul de joc si o jucam cu boabe de fasole albe si cu boabe de fasole negre ori cu nasturi albe si negre.

Nu te supara frate:

Nu te supara frate

Titirobi:

Titirobil

Masa biliard

Ori daca pana acuma nu am reusit sa va arunc un zambet pe buze va arat ceva cu ce am reusit sa adun la mine copii din bloc si sunt sigur ca cel putin un vecin de al vostru o avut asa ceva. Superba masa de bliliard cu ciuperca fabricata made in Romania.  Masa pe care daca ar fi avut-o regele Arthur sigur nu ar fi numit-o masa rotunda pentru ca nu era deloc rotunda insa in jurul acelei mese se discutau totusi strategii de castig:

Superb obiect, nu seamana deloc cu masade biliard de la Black Box din Mall insa ne jucam la fel de bine si ne distram tot asa de bine la el ca si lao masa de biliard vazuta la televizor pe EuroSport. Cred ca masa respectivaam aruncat-o lagunoi prin 1999 dupace a intrat la apa, dejaera mica pentru o persoana ca si mine si ocupa prea mult loc in spatele dulapului de pe hol. Evident atunci cand m-am despartitde ea nuaveam de gand sa ma laud nepotilor mei cu ea.

Alte jucarii care mi-or luminat copilaria si de care s-ar putea sa va amintiti si voi:

Ratusca Donald

Cowboy si indieni

Pusca

Pistol cu apa

Telefon cu cheie

Calut cu roti

Diferite pistoale

Trenulet romanesc electric

Condoleanta celor careor pierdut aceste jucarii minunate.

Scoala si anii de pionier

Am asteptat cu nerabdare sa fiu scolar sa ma mandresc ca voi umbla la scoala si am sa invat lucruri noi, sa invatsa scriu sa incep sa invat abecedarul, sa invat sa citesc si sa spun din tot adinsul ca eu merg la scoala, nu mai sunt la gradinita.

Am inceput clasa intaia in 1986 pe data de 15 Septembrie cand am imbracat si am purtat pentru prima data uniforma scolara pantaloni de stofa bleumarin, camasa in carouri alb cu albastru si sacou din stofa bleumarin. Stateam prima zi in scoala, in curtea scolii Nr 1 din Timisoara plinde sperante si entuziasm uitanduma la parintii mei care stateau lamargine si parca le citeam gandurile „da…ainceput si fiul nostru scoala” .  

Primul lucru pe care l-am invatat incepandscoala inainte de a scrie side acitii era sa il apreciez sisa il respect pe conducatorul tarii noastre pe Tovarasul Nicolae Ceausescu care ne vechea in fiecare zi deaspra de tabla in clasa de invatamand de pe peratele din fata bancilor. In fiecare dimineata trebuia sa recitam imnul tari noastre si sa recunoastem un singur lucru…nu cunoastem decat trei culori…rosu galben si albastru.

Trei culori cunosc pe lume

Ce le știu ca sfânt odor,

Sunt culori de-un vechi renume

Amintind de-un brav popor.

Scolar

Cât pe cer și cât pe lume,

Vor fi aste trei culori,

Vom avea un falnic nume,

Și un falnic viitor.

Roșu-i focul vitejiei,

Jertfele ce-n veci nu pier

Galben, aurul câmpiei,

Și-albastru-al nostru cer.

Multe secole luptară

Bravi și ne-nfricați eroi

Liberi să trăim în țară

Ziditori ai lumii noi.

Poezia pe care trbuia sa o stim dupa spusele doamnei invatatoare si insi atunci cand ne trezesc din somn. Da era dictatura insa am invatat disciplina si sa ne supunem unei ideologii in care credeam ferm un intreg popor.

Diminneata la intrare neasteptau portarii, de obicei erau 2 camarazi din clasele 5-8 care erau de servici pe ziua respectiva, trebuia sa le aratam carnetul de elev nu cumva a ramas acasa,sa avem gulerul alb la zacou, iar cei care erau pionieri trebuiau saaibe neaparat cravata rosie cu inel ( un lucru esential ) si cureua de pionier, fetele cordelutaalba si parul prins, nu era admis sase umble cu paruldesfacut.

Numar matricol mana stanga

Cravata rosie

Curea Pionier

Carnet Elev 1-4

Inca in primii anide scoala am invatat ca nu estechiar asa cum credeam ca o sa fie la scoala, trebuia sa imi iau ramas bun de la jocuri si sa fac cunostinta tot mai mult cu cartile si caietele la materiile pe care le aveam. Cartile trebuiau intretinute pentruca sa poata invata si generatia urmatoare si pe langa toate ca trebuiau intretinute care nu era asa mare lucru trebuiau si citite, caietele trebuiau sa arate ordonat, fiecare pagina trebuiea sa aibe dunga rosie trasa si sa fie trecuta data la fiecare lectie.

Stilou

Nu aveam voie sa folosim pixuri doar stilou cu cerneala. Sincer mie imi placea sa scriu cu acel stilou, ori de cate ori il scapam se infigea in parcheta clasei. Siguruldejavantajpe care il avusem era faptul ca fiind stangaci scriam cu stanga si tot ce scriam pentru ca tineam in mana stangasi scrisul se face de la stanga ladreapta nu apuca sa se usuce cerneala ca treceam cu mana peste scris sa faceam o mazgalitura remarcabila. Din pacate nu am ajuns sa fac prea mult timp pentru ca doamna invatatoare mi-alegat mana la spate dupa un timp si amfost fortat sainvat sascriu cu mana dreapta. Singurul lucru pe care il fac si in ziuade azi cu mana dreapta este scrisul, desenul nu pot sa il fac doar cu mana stanga o miscare mecanica acorpului pe care nu am inteles-o nici pana in ziuade azi.

Cereala

Nu pot sa malaudcu faptul caeram unul dintre cei mai buni la ivatat insa in clasele primare cea mai mica notaa mea era nota 9. Ori de cate ori primeam un noua, mergeam cu fruntea aplecata acasa, nu luam bataie pentru nota de noua dar totusi se citea pe fata mea ca nu era o realizare lacare ma asteptam. Clasa noastra era cea mai buna clasa din scoala si era un concurs intre noi care sa ia cea mai buna nota. Poate ca nu eram in goana dupa premiu de la sfarsitul anului aceea carte cu „Scufita rosie” incare era trecut textul de de doamna invatatoare Badea Iuliana ( odihneasca-se in pace), precum am meritat-o pentru cele mai bune rezultate, concurenta se ducea pentru cine a fi fruntasul clasei. Fruntasul clasei era cel mai bun, cel mai cuminte, cel mai destept, cel mai stralucit si model elev care un asa numit sef al tuturor elevilor din clasa. Daca iesea doamna invatatoare din clasa el trebuia sa supravegheze linistea si ordinea, avea toate drepturile supreme. Acumacum ma gandesc inapoi imi dau seama ca fruntasul clasei defapt nu era cel care coraspundea tuturor lucrurilor pozitive, defapt era febletea (pila) domanei invatatoare.

Daca nu esti febletea doamnei invatatoare atunci mai bine stai cuminte in banca ta.

Banca mea

Cel mai mult asteptam vacantade vara, oare numai eu? Neaaahhh nu prea cred.Eu personal eram un „tabarofil”. Imi placeala nebunie sa ma duc in tabara, sa ma duc fara parinti si fac peripetii, sa vizitez locuri sa ma socializez cu toata lumea era adevaratul sens al cuvantului Team Building.  Jocurile din tabara, rozboiul numerelor lipite pe frunte in padura, cunoasterea elevilor din alte clase cred ca intelegeti ce vreu sa zic….nu??? Dar ce voi ati mers in vacanta cu parintii la mare ori la munte? Sincer? Atunci imi pare rau de copilaria ta si de toata vacanta ta..eh atunci du-te culca-te pune-te in pat si nu maicitii acest blog ca nuo scriu pentru tine. Stii ca glumesc, o scriu si pentru tine ca sunt sigur ca dacaai inceput sacitestatunci inseamnaca te regasesti in ceeace descriu eu aici si sunt multe alte lucruri in care ne asemanam.

In tabara

Mai mult de atat si mai nerabdator decat atunci cand am inceput scoala am fost atunci cand am depus juramantul si am fost numit cu adevarat pionier in Parcul Central din timisoara la statuia Eroilor

Monumentul Eroilor

Am depus juramantul si am facut un pas inainte in viitor. De acolo am purtatsi eu numele de pionier. Am primit uniformanoua, decoratiuni noi si puteam sa ma mandresc cu inca un sentiment fatade patria mea mama.

Ce inseamnaafi pionier?

La sfârșitul celui de-al doilea război mondial ia naștere organizația „Pionierii României”, pentru care a fost creată în 1945 revista „Înainte”. Doi ani mai târziu, în 1947, pionierii au fost încadrați în UAER – Uniunea Asociațiilor de Elevi din România. Pe 30 aprilie 1949, într-o ședință festivă la care a participat toată conducerea de partid și stat, 500 de copii au rostit, în incinta Teatrului Giulești (pe-atunci Palatul Cultural Gh. Gheorghiu-Dej), angajamentul de pionier.

În perioada 1949-1966 mișcarea pionierească a fost subordonată Uniunii Tineretului Comunist. CC al PCR va adopta, la plenara din aprilie 1966, hotărârea: „Cu privire la îmbunătățirea activității Organizației Pionierilor”, prin care se stabilea ca aceasta să aibă organe de conducere proprii (consilii pionierești la diferite nivele, în frunte cu Consiliul Național al organizației). În luna noiembrie a aceluiași an, a avut loc prima conferință națională a Organizației Pionierilor, la care au fost adoptate principalele documente statutare: „Statutul unităților și detașamentelor de pionieri din Republica Socialistă România” și „Regulamentul Consiliilor Organizației Pionierilor din Republica Socialistă România”.

În 1984, la aniversarea a 35 de la crearea organizației, aceasta avea 2.695.000 membri

Intrarea în cadrul organizației se făcea într-un cadru festiv, prin rostirea următorului angajament: „Eu, …(numele si prenumele), intrând în rândurile Organizației Pionierilor, mă angajez să-mi iubesc patria, să învăț bine, să fiu harnic și disciplinat, să cinstesc cravata roșie cu tricolor.”

Imnul (neoficial al) organizației era „Am cravata mea, sînt pionier”.

Organizația Pionierilor acorda distincții individuale și colective. Cele individuale erau: tresele, titlurile „Pionier de frunte”, „Cutezătorul”, „Pionier fruntaș în munca patriotică”, „Meritul pionieresc” și insigne pe genuri de activitate. Cele colective constau în diplome cum ar fi: „Unitate fruntașă”, „Detașament fruntaș” și „Grupă fruntașă”.

Pionieri

Cantec Pionieresc : Am Cravata Mea sunt pionier

I:
Am cravata mea, sunt pionier,
Si ma mindresc cu ea, sunt pionier!
Flutura in vant, zalog si legamint,
Intaiul meu cuvint de pionier…
II:
Am cravata mea, sunt pionier,
Si ma mindresc cu ea, sunt pionier!
Maine – brigadier si sef de santier,
Chiar daca azi sunt numai pionier…
III:
Am cravata mea, sunt pionier,
Si ma mindresc cu ea, sunt pionier!
Cu tine nu ma joc si n-o s-o fac deloc,
Eu doar decit ma joc cu pionieri…

Emblema De Pionier

Insigne de pionieri

Dar toate acestea cel mai mandru amfost cand am primit ghinda. Multi dintre noi am vazut desenele animat Ice Age unde veverita cea haioasa fuge tot timpul dupa ghinda aceea….o stiti? …na bun atunci uitati de ghinda ceea ca nu de ghinda aia vorbesc. Vorbesc de ghinda noastra din trecut una rosie unagalbenasi una albastra. Eu meritasem doar cea albastra dar si cu aceea ma puteam mandrii.

Tresa rosie

Vaezi …..de asta vorbeammmm.

 

VA URMA:::